Am implinit doi ani de existenta pe matriland. Oare cati dintre noi, plimbandu-ne pe aleile matrilandului, ne-am confruntat  cu un personaj, care bantuie pe astfel de site-uri, caruia eu i-am conferit apelativul: "Naluca"?

Este un personaj, care ne-a incantat mintea, citindu-l,  descoperind ca avem multe chestii in comun. Un personaj cu care am schimbat mesaje, comentarii, din ce in ce mai apetisante, incitante si frecvente. Un personaj care  poate ne-a starnit uneori hormonii, daca era de sex opus. Un personaj, care la un moment dat...paaaaffff, dispare intr-o lume necunoscuta si intangibila noua, lasandu-ne perplecsi si plini de intrebari, de genul "Ce oare am scris sau vorbit gresit, de l-am speriat in asa hal, incat sa se evapore fara a lasa niscavai urme sau vreun biletel de adio pentru a-si scuza suicidul neasteptat?", "Trebuie sa-mi cer scuze?" "Oare relatia de prietenie a fost cu adevarat bilaterala sau doar eu am considerat-o asa?"

Raspunsurile sunt cat se poate de simple si dureroase: nu, doar eu am considerat-o prietenie. Doar pentru mine a fost cu adevarat un personaj pretios. Eu pentru naluca am fost un NIMENI.

Uneori dispare cu tot cu cont, nestiind daca se va mai reincarna sau nu vreodata, pentru a se juca in continuare cu mintea noastra, oarecum cunoscuta pentru el. Personajele mele au fost de ambele genuri: femei si barbati. Si stiti ce este cel mai curios? Ca la reincarnare mi s-a reprosat ceva gen: "Nu ma asteptam de la tine sa te comporti astfel la reaparitia mea!" sau pur si simplu, reintrarea in viata-mi fara niciun fel de mesaj, doar cu o simpla cerere de prietenie. Reload. Ei nu zau, chiar asa? Trebuia sa va intampin  revenirea cu flori si fanfara? Daca ma doreati in continuare in viata voastra, meritam o singura propozitie "te rog, un alt contact"!

Cu ce m-am ales trecand prin astfel de experiente? Am invatat sa fiu nesimtita, sa renunt fara regrete, in cazul unor astfel de disparitii din viata mea,  pe de-o parte pentru ca eu, personal, nu pot modifica cu ceva aceasta hotarare luata de naluca , iar pe de alta parte, chiar nu vad rostul sa incerc a intelege temeiurile acestei volatilizari. Si chiar ma bucur. De ce mi-as pierde timpul cu persoane pentru care sunt o oarescare, fara importanta?

Va puteti inchipui ca daca-mi dadeam seama ca sunt oricat de putin vinovata pentru aceasta disparitie mi-as fi cerut mii de scuze recunoscandu-mi faptele. Dar chiar n-am descoperit din scrisu-mi, recitit, ceva jignitor la adresa nalucii. Da, recunosc, pot fi banuita si pe buna dreptate , de subiectivitate in interpretarea propriului scris, da, s-ar putea ca ceva sa fi deranjat susceptibilitatea personajului fugar si eu sa nu-mi dau seama, dar daca n-a catadicsit sa puna intrebari pentru a se lamuri, preferand sa-si bage coada intre picioare si sa dispara fara nici o alta alternativa, clar nu avea sentimente profunde fata de mine, asa ca pot confirma fara nici o urma de indoiala: daca un personaj prefera sa dispara definitiv sau doar un interval de timp din viata mea, in genere nu este din pricina mea si nu exista vreo posibilitate de a face ceva pentru a-l opri!

Si acum, ajungand la aceasta concluzie, imi dau seama ca e posibil ca niciodata sa mai aflu motivul pentru care a incetat sa-mi mai raspunda la mesaje, sa ma mai sune, nemaidorind sa-mi vorbeasca. Doar el va sti adevaratul motiv. Cauzele pot fi atat de diverse...

Hai sa intram putin in pielea personajului. Care ar fi motivele pentru care eu as prefera sa dispar din viata unei persoane?

- Daca  joc rolul altcuiva, nefiind cel care a pretins ca este si prefer sa  dispar, decat sa fiu descoperit mai tarziu.
- Din plictiseala.
- Din lipsa de timp.
- Din  dorinta de insingurare intr-un moment greu al vietii personale.
- Datorita aparitiei unei alte persoane, spre care mi-am  indreptat toata atentia.
- Daca, pur si simplu,  am fost intimidat de ea si nu-mi vad locul in viata ei...sau poate altceva, care nu-mi vine mie acum in minte...

Ceea ce doresc eu sa va transmit este ca mai mult ca sigur nu voi afla niciodata, asa ca nu merita sa intru intr-o bula toxica, intrebandu-ma mereu "de ce?", avand in jurul meu atatea optiuni de prietenie si iubire! Doar trebuie sa intind mana si sa fac schimb de propozitii, oral sau scris!

Dragii mei, stiti ceva? Chiar de nu cautam iubirea, matriland-ul este minunat pentru a ne face noi prieteni. Mi-am intalnit doi dintre cei mai buni prieteni ai mei pe acest site si daca ar fi singurul lucru pe care matri mi l-ar aduce vreodata in viata, va fi de-ajuns.

In concluzie, disparitia unei "Naluci", nu ne blameaza pe noi, ci pe ea. Va inchipuiti ca daca n-a fost in stare sa explice de ce nu mai vrea sa faca parte din viata noastra, ea chiar nu merita sa faca parte din ea. Si pentru ce sa tinem langa noi un loc gol, special pentru ea, daca va mai reveni vreodata. De ce sa nu-l oferim cuiva, cat mai repede, cuiva care chiar il merita pe deplin, cineva care ne aduce relaxare, zambet pe buze si de ce nu, iubire! Am invatat sa-mi acord din timpul meu atat de pretios, numai acelora care imi ofera acelasi timp, plin de satisfactii reciproce! Sunt curioasa sa va stiu opinia privind nalucile din viata voastra!

Acest articol este proprietatea matrimoniale.ro si nu poate fi reprodus, partial sau total, fara acordarea creditului si publicarea link-ului catre sursa. Daca v-a placut puteti sa-i dati Share pe Facebook folosind butonul de mai sus.