De ce distanta geografica creste apropierea romantica?

„Absenta face ca dragostea sa fie mai puternica.”

Apropierea geografica si contactele frecvente fata-in-fata sunt de mult timp considerate esentiale pentru ca o relatie romantica sa evolueze. Cu toate acestea, un numar tot mai mare de cercetari demonstreaza contrariul: distanta are adesea aceeasi valoare sau chiar o valoare mai mare pentru mentinerea si inflorirea unei relatii romantice. Putem oare spune atunci ca distanta (geografica) este echivalenta mai nou cu apropierea (romantica)? E mai bine oare pentru cuplu cand partenerii traiesc la distanta unul de altul decat cand traiesc impreuna?

Apropierea si relatiile romantice

Apropierea este un element crucial care determina intensitatea emotionala. Deoarece emotiile sunt ceva cu totul si cu totul personal, ele sunt de obicei provocate de cei care ne sunt apropiati. Atunci cand o persoana este detasata de noi, este putin probabil sa avem o atitudine emotionala fata de ea. Distanta scade de obicei intensitatea emotionala, deoarece este contrara perspectivelor interioare si intime tipice emotiilor. Dragostea include dorinta de a fi cat mai aproape posibil de persoana pe care o iubim.

Apropierea geografica a fost intr-adevar mereu considerata esentiala pentru iubirea romantica, unul dintre motive fiind faptul ca interactiunea intima, care este o componeneta a acestui tip de dragoste, include comportamente cum ar fi mangaierile, alintul, sarutul si actul sexual, toate necesitand proximitate geografica. Mai mult decat atat, in trecut, oamenii isi gaseau „perechea” de cele mai multe ori aproape de locul in care traiau, deoarece astfel era nevoie de mai putine resurse si eforturi decat in cazul relatiilor la distanta.

In ciuda consideratiilor de mai sus, exista acum un numar tot mai mare de cupluri in care partenerii traiesc la distanta unul fata de celalalt. Casatoria la distanta este un astfel de exemplu. O casatorie la distanta este o relatie intre doua persoane care sunt casatorite si intentioneaza sa ramana casatorite, dar care totusi traiesc separat, de obicei din cauza locului de munca, a nevoilor educationale sau a carierelor diferite. Aceste persoane calatoresc in mod regulat pentru a fi impreuna, adesea in weekend, dar uneori chiar si mai rar. Relatiile la distanta reprezinta un tip de relatii romantice tot mai des intalnit. Astfel, mai mult de 3,5 milioane de americani au o casnicie in care traiesc separati de partenerii lor din alte motive decat divortul sau neintelegerile, acest numar fiind intr-o continua crestere. Tehnologia – apelurile telefonice, apelurile video, mesajele instantanee, mesajele text si mail-ul – permite comunicarea directa si imediata, ceea ce ajuta la mentinerea unei relatii romantice serioase, in ciuda distantei geografice.

Totusi, trebuie remarcat faptul ca segmentul de persoane care are o relatie la distanta nu este cu adevarat reprezentativ pentru intreaga populatie. Astfel, cuplurile care au o relatie la distanta sunt, in medie, mai bogate si mai educate. Acest lucru poate afecta caracterul universal al constatarilor empirice referitoare la relatiile la distanta.

Cresterea considerabila a numarului de relatii romantice la distanta poate fi (cel putin partial) explicata de importanta tot mai mare pe care o acordam dezvoltarii personale intr-o relatie romantica, precum si in casnicie.

Importanta dezvoltarii personale

In cartea sa, Passionate marriage (Casatoria pasionala), David Schnarch propune sa se faca distinctia intre modelul de intimitate validata de celalalt si modelul auto-validat. Modelul de intimitate validata de celalalt duce la anumite asteptari de la partener, printre care ar fi empatia, validarea si dezvaluirea reciproca. Acest model predominant implica o dependenta profunda, in care o parte semnificativa a identitatii se bazeaza pe celalalt. Ca alternativa la modelul de intimitate validata de celalalt, Schnarch propune modelul de intimitate auto-validata, in care fiecare persoana isi pastreaza propria autonomie si valoare. In acest model, baza intimitatii maritale pe termen lung este diferentierea, care reprezinta capacitatea de a mentine sentimentul de identitate de sine, fiind in acelasi timp in strans contact cu partenerul.

In concordanta cu distinctia de mai sus, putem distinge intre modelele relatiilor romantice validate de celalalt si auto-validate. In modelul predominant, cel al relatiei validate de celalalt, valoarea relatiei este masurata de atitudinea partenerului fata de subiect. In acest model, dezvoltarea personala a persoanei in cauza este pe plan secundar in evaluarea valorii relatiei. In modelul auto-validat, dezvoltarea personala, precum si dezvoltarea in cuplu, se afla la baza profunzimii sentimentelor romantice. Dezvoltarea in cuplu se afla in centrul atitudinii iubirii, deoarece iubirea inseamna sa fii cu celalalt in anumite moduri. Dezvoltarea personala a fiecarui partener este strans legata de dezvoltarea comuna. Dragostea nu este doar sau in principal pasiune, ci mai degraba dorinta de a ne dezvolta impreuna cu un partener care se dezvolta si el, multi ani la rand. In opinia lui Aristotel, dezvoltarea umana nu este o stare temporara de placere superficiala; ea se refera la o perioada lunga de timp care implica implinirea capacitatilor naturale ale omului.

Cu aproximativ doua secole in urma, cand iubirea a inceput sa fie considerata un element esential pentru casatorie, modelul predominant de casatorie era asemanator modelului validat de celalalt. Deoarece barbatul era principalul si adesea singurul care intretinea familia, satisfactia acestuia era esentiala pentru continuarea relatiei. Un secol mai tarziu, cand un procent mai mare de femei au inceput sa castige bani lucrand nu doar acasa, rata divortului a crescut cu un procent semnificativ. Pentru acele femei, validarea partenerului era mai putin importanta. Atunci cand procentul femeilor care merg la munca a continuat sa creasca considerabil, dezvoltarea individuala a devenit mai importanta si de atunci modelul auto-validat a devenit mai raspandit.

Cand dezvoltarea personala se afla in centrul relatiei romantice si al casatoriei, apropierea geografica fata de partener devine mai putin importanta. In plus, o apropiere geografica foarte mare fata de partener poate, in multe situatii, sa impiedice, in loc sa ajute dezvoltarea personala. Cu siguranta acest lucru se intampla atunci cand dragostea nu este profunda.

Dezvoltarea personala este intr-adevar mai evidenta in casatoriile la distanta. Astfel, cuplurile la distanta, in care fiecare partener are propria cariera, sunt mult mai multumite de munca lor decat cuplurile care locuiesc impreuna si in care fiecare partener are propria cariera. Karla Mason Bergen (2006) sustine ca multe sotii din casatorii la distanta descriu casnicia lor ca fiind „cea mai buna din lume”; altele marturisesc ca se simt „impartite intre doua lumi”. Casnicia poate parea cea mai buna din lume deoarece aceste sotii sunt atat independente, cat si interdependente; ele profita de oportunitatile de implinire pe plan personal, pastrandu-si in acelasi timp casnicia intacta. Pe de alta parte, casnicia le poate face pe unele femei sa simta ca se impart intre doua lumi deoarece viata lor chiar se desfasoara in doua medii diferite. Trebuie remarcat faptul ca aceste sotii care au casnicii la distanta nu-si descriu experienta ca fiind „cea mai rea din lume”. Ele au catalogat alegerea de a locui la distanta ca fiind ori pozitiva, ori fara probleme pentru sotii lor.

Valoarea romantica a relatiilor la distanta

„Relatiile la distanta pot face lucruri pentru suflet pe care o relatie mai apropiata, cu intalniri zilnice, nu le poate face.” Thomas Moore

Dupa ce am vazut ca relatiile la distanta pot ajuta la dezvoltarea personala, sa vedem daca ele pot, de asemenea, sa sporeasca romantismul dintr-o astfel de relatie. Pentru aceasta, vom face referire la cele trei componente fundamentale ale iubirii romantice: intimitatea, angajamentul si pasiunea.

In general, intimitatea este mai mare in relatiile la distanta decat in relatiile in care partenerii sunt aproape unul de altul, geografic vorbind. Rezultatele mai multor studii indica faptul ca, in cazul relatiilor la distanta, comunicarea din timpul intalnirilor este mai intima, mai pozitiva si mai putin conflictuala decat in cazul relatiilor apropiate din punct de vedere geografic. Cuplurile cu o relatie la distanta afirma ca discutiile si activitatile au un caracter mai intim. Deschiderea si atitudinea pozitiva – doua strategii care pot implica auto-dezvaluirea intima – sunt strategiile cel mai frecvent observate in comunicarea lor, acestea contribuind semnificativ la stabilitatea relatiei si satisfactia ce decurge din ea. Toate aceste tipuri de comportament conduc in cele din urma la o mai mare intimitate (Jiang & Hancock, 2013).

Nivelurile de intimitate mentionate mai sus exprima o medie, insa exista circumstante romantice in care intimitatea este mai mare in relatiile in care partenerii sunt apropiati din punct de vedere geografic, deoarece ei comunica mai frecvent fata in fata. Acest lucru este valabil in special in cazul iubirii profunde.

Angajamentul si increderea sunt importante in toate relatiile romantice, insa in relatiile la distanta acestea au o semnificatie mai mare, deoarece exista mai multe sanse sa se petreaca lucruri care ar putea sa puna in pericol angajamentul. Intr-adevar, Laura Stafford (2005) sustine ca, in general, cuplurile romantice cu o relatie la distanta (atat cuplurile casatorite cat si cele necasatorite) beneficiaza de niveluri egale sau chiar mai ridicate de stabilitate, satisfactie, angajament si incredere decat cuplurile in care partenerii sunt aproape unul de altul din punct de vedere geografic. In timp ce in relatiile apropiate din punct de vedere geografic pare a fi esential pentru relatie ca partenerii sa locuiasca impreuna, in casatoria la distanta mult mai important este angajamentul. Spatiul personal mai mare, tipic relatiilor la distanta, nu implica neaparat libertate sexuala. Intr-adevar, angajamentul romantic in casatoria la distanta este mai mare; in consecinta, procentul aventurilor extraconjugale este similar cu cel al casatoriilor standard. De asemenea, ratele divortului par a fi similare.

Laura, divortata, in varsta de patruzeci de ani, a declarat despre perioada cand ea si fostul ei sot erau casatoriti si locuiau la distanta: „mi-a placut ca aveam propriul meu spatiu personal, asa ca nu am avut aventuri extraconjugale. Dupa unsprezece ani de casnicie, cand ne-am mutat impreuna cu cele trei fete ale noastre in propria casa, eu ramaneam acasa in fiecare zi. Astfel, am inceput sa ma simt captiva si sa mi se para ca spatiul si libertatea mea personala erau violate de sotul meu; in acea perioada am inceput sa am aventuri”.

Exista in general o corelatie intre dezvoltarea personala si romantismul relatiei. Acest lucru este de inteles din perspectiva pozitiei centrale pe care relatiile romantice intime o au in viata noastra. Cu toate acestea, aceasta corelatie nu este perfecta. Uneori, cand dragostea este foarte intensa, ea poate impiedica persoana sa se concentreze asupra muncii ei, ceea ce va zadarnici dezvoltarea ei personala. Un astfel de fenomen, care este tipic la inceputul unei relatii, de obicei nu dureaza mult timp. Pe termen lung, dragostea profunda intensifica emotiile pozitive si energia persoanei indragostite, care de obicei resimte o stare de energie calma, ideala pentru dezvoltarea personala.

Concluzii

„Absenta slabeste pasiunile marunte si intensifica marile pasiuni, la fel cum vantul stinge lumanarile si inteteste focul.” François de La Rochefoucauld
Determinarea distantei geografice si temporale optime este cruciala pentru dezvoltarea personala si dezvoltarea ca si cuplu. Contrar idealului romantic centrat pe unitate si identitate comuna, apropierea prea mare de partener, poate, in anumite cazuri, sa diminueze dragostea. O oarecare distanta, care ofera spatiu personal mai mare si permite un grad mai ridicat de dezvoltare personala, este esentiala pentru iubirea profunda. Distanta fizica semnificativa poate dauna relatiei; totusi, o distanta nu foarte mare poate fi benefica.

Dezvoltarea personala este esentiala pentru iubirea profunda, insa exista diferite moduri de a o obtine. Relatiile la distanta reprezinta unul dintre acele moduri, care pentru multe cupluri se dovedeste a fi potrivit stilului lor de viata. Desigur, el nu este benefic pentru toti oamenii si in toate circumstantele. O astfel de relatie poate fi potrivita pentru o anumita perioada in viata cuiva, dar cand oamenii devin mai in varsta si satisfactia relatiei deriva mai mult din calm decat din emotie, o relatie la distanta poate fi mai putin benefica. Exista si alte moduri mai putin costisitoare si mai convenabile de a obtine si a-ti asigura spatiul personal.
Relatiile la distanta in care dragostea este profunda reprezinta un fenomen tot mai des intalnit. Din ce in ce mai multi oameni le gasesc utile. Se pare ca distanta (geografica) ar putea insemna acum apropiere (romantica), intr-adevar, desi acest fenomen nu elimina valoarea altor tipuri de apropiere romantica.

Acest articol este proprietatea matrimoniale.ro si nu poate fi reprodus, partial sau total, fara acordarea creditului si publicarea link-ului catre sursa. Daca v-a placut puteti sa-i dati Share pe Facebook folosind butonul de mai sus.