Putem spune in alt consens ca fericirea este predeterminata genetic sau cel putin eu pot sa afirm cele spuse. Daca suntem predispusi sa fim tristi sau veseli nu are nicio legatura cu genetica, iar toate depind de circumstante. Se spune ca banii nu aduc fericirea ci numarul lor, nimic fals dar inainte de toate e important sa fim conceputi din iubire si dragoste profunda. Cum ar fi daca la o anumita varsta afli ca pur si simplu ai fost facut la intamplare, parintii tau nu s-au iubit niciodata, in acest caz multi s-au sinucis, sa nu mai vorbim de alte cazuri mai grave cum ar fi sa te nasti in urma unei aventuri, si sa afli ca tu poate nu ai fi existat daca tatal tau biologic nu ar convige-o pe mama'ta tembela sa nu te avorteze, trist, intamplari reale care ne provoaca repugna dar toate astea sunt cazuri reale din nefericire. Daca ai noroc sa fi conceput din dragoste si iubire probabil ca esti un norocos si ai motive pentru ce sa traiesti. O viata vesela, plina de impliniri, fara tristete asa ceva nu cred ca exista. Dupa parerea mea primul pas spre fericire ar fi sa ai norocul ca parintii tai sa fie niste oameni inteligenti, intelectuali, care sa iti ofere cea mai buna educatie posibila, sa fie potenti financiar sa te plimbe prin scoli si sa ai norocul sa nu fi indoctrinat din punct de vedere religios, ca nah un om istet fie ca crede in Dumnezeu fie ca nu, nu se duce sa stea la coada sa pupe moaste Deci, chiar daca ai parte de toate astea intr-un moment al vietii tale vei fi trist, vine vremea cand bunicii tai pe care I-ai iubit enorm se duc.... poate chiar si parintii tai, cateodata prea devreme, sau te lasa partenera de viata pe care tu ai iubit-o din tot sufletul. In concluzie Viata inseamna durere in mare parte iar se zice ca moartea este o binecuvantare.