Stau pe o strada unde nu intra orișicine, doar riveranii. Ordine, disciplină, securitate, dar parca prea multa sere(n)itate și mult plictis, multă deșertăciune.

Mă uit la Mălina și parcă ar mai dori ceva lângă setul de Deja Vu.
-Stavikule, ști' ceva, mi' dor di o tradiție din aia ca la noi la Chiatra. Az la muol am ginit pi uni cu ursu...
Ii adivarat k arjintu ti țîni diparti di năcaz și di spiritili răli, da' parcă tradiția ceri mai mult!
Apoi continuă:
-Sti', iereau șapti băieți, plus tobe, surle, blăni și ce mai au dânșii, trebuie să mergem cu două mașini.
Cazarmamentul încapi la tini in benă, mai iei patru și eu trei. Ii aducem, intrăm în curte, incepem nunta la noi, după care ieșim și în stradă să-i ofticăm pi vecini!

Zis și făcut, a ieșit un bal pe cinste!
Gardienii revoluției chemaseră întăriri dar s-au calmat când au văzut că au ieșit în stradă și alti vecini cu greutate care i-au umplut de daruri pe colindători.
Chiar au fost de treabă, i-au dus cu duba lor la întoarcere pe colindători și nu a trebuit să ne mai deranjanjam.
- Cum, cine i-a adus aici? Au întrebat unii vecini mai curioși.
Am dat din umeri și am arătat spre dubă, pesemne fusese un aranjament de la protocol.

Moderatori angel_angel39 Galateea admin