Pentru că ieri m-am trezit fix când a răsărit soarele (era să zic odată cu găinile, dar sună mai frumos prima variantă, deși a doua are și ea legătură cu subiectul) am zis, după toaleta matinală, să prepar micul dejun. Am auzit prin vecini cum a zis un înțelept că asta e condiția esențială pentru a-ți găsi un partener de poveste de iubire aventuroasă.

Pe scurt: am fiert un ou și am făcut o cană de cacao cu lapte.

Așa...

Acum, dacă vreți procesul tehnologic...

Am luat oul din frigider. Era bio, că la magazinul pentru persoane cu venituri modeste, care e în apropiere, aveau doar ouă bulgărești la categoria obișnuite. Așa că n-am avut încotro și am luat bio românești. Erau și la ofertă.

Bun... Am spălat oul cu apă rece și apoi l-am pus într-un ibric de inox. Ibricul e mic, fix cât să încapă un ou în el. Am adăugat apă, am aprins aragazul, am pus ibricul pe foc și am așteptat 4 minute (plus minus ceva secunde, că nu am ceas cu secundar) de când a început să clocotească apa. Se spunea înainte că 3 minute trebuie să fiarbă oul. Vă zic că nu mai e cum a fost. Dacă îl lași doar 3 minute, nu se coagulează complet albușul și nu e tocmai plăcut.

Să continuăm. Am luat ibricul de pe foc am lăsat să curgă apă rece în el până când coaja oului nu a mai fost fierbinte, doar caldă. După aceea am făcut un mic test. Am pus oul pe masă și i-am dat un impuls. S-a învârtit singur, rapid și destul de mult timp, semn că era fiert, așa că l-am pus pe o farfurie să se răcească în continuare.

După aia am pus două lingurițe de ceva amestec (cacao plus zahăr plus ce o mai fi) într-o cană și am pus și niște lapte la încălzit, nu vă mai descriu amănunțit. Laptele era și el bio, că a fost o scurtă criză de lapte obișnuit și a trebuit să iau bio, fiind el tot românesc și tot la ofertă.

Am turnat laptele peste pudra din cană (vă amintiți că era un amestec de cacao cu încă ceva) amestecând fără întrerupere cu lingurița. Rezultatul a fost bun. Îmi place mult mirosul de lapte fiert.

După toate astea a trebuit să aștept iar să se răcească așa că m-am uitat pe "Care-i treaba?". Nu-s prea mulțumită de traducere, dar n-am altă idee acum.

În fine... M-am uitat și am văzut asta:

https://youtu.be/tlEyZDPaqiw

Am încredere că nu încearcă nimeni să o facă la propriu, că-i periculos, dar mi-a plăcut ca idee. Nu prostia să faci absolut orice ca să atragi atenția, ci ideea să ai așa de multă încredere în cineva, încât să mergi absolut oriunde cu persoana respectivă.

Acum, dacă am făcut micul dejun, poate... cine știe...

Ce ziceți? Se pune?

Moderatori angel_angel39 Galateea admin