Nu e fix ontopic, da' nici foarte departe. Am pus ghilimelele care marcheaza faptul ca citez (Osho) doar la inceput si la sfarsit desi nu e vorba de un singur citat ci de o spicuire.
,,Singuratatea este o stare de spirit negativa. Solitudinea e pozitiva, in ciuda a ceea ce spune dictionarul. In dictionar, singuratatea si solitudinea sunt sinonime – in viata nu sunt. Singuratatea e o stare de spirit in care iti lipseste constant celalalt. Solitudinea e starea de spirit cand esti constant incantat de tine. Singuratatea inseamna nefericire. Solitudinea inseamna fericire. Singuratatea este vesnic ingrijorata, ii lipseste ceva, tanjeste dupa ceva, doreste ceva. Solitudinea este o implinire profunda, o multumire extraordinara, fericire, sarbatoare. Singuratatea te descentreaza. Solitudinea te centreaza, te fixeaza. Solitudinea este frumoasa. E inconjurata de eleganta, de gratie, de un climat de multumire fantastica. Singuratatea e cersetoare; totul la ea e cerseala si nimic altceva. Nu are gratie; de fapt, e urata. Singuratatea inseamna dependenta, solitudinea inseamna independenta absoluta. Te simti ca si cum toata lumea ar fi a ta, intreaga existenta ar fi a ta. Ei bine, daca intri intr-o relatie cand te simti singur, il vei exploata pe celalalt. Celalalt va deveni un mijloc de a te satisface. Te vei folosi de celalalt, si nimanui nu ii place sa fie folosit, pentru ca nimeni nu se afla aici pentru a fi un mijloc pentru altcineva. Fiecare fiinta umana e un scop in sine. Nimeni nu se afla aici pentru a implini asteptarile cuiva, fiecare se afla aici pentru a fi el insusi. Asa ca, ori de cate ori intri din singuratate intr-o relatie, relatia e deja pe dric. E pe dric chiar inainte de a fi inceput. Relatia o sa-ti pricinuiasca si mai multa nefericire. …Si, ia aminte, atunci cand intri intr-o relatie pentru ca ti-o cere singuratatea, persoana cu care legi relatia se afla in aceeasi situatie, pentru ca nimeni care isi traieste cu adevarat solitudinea nu va fi atras de tine. Tu esti mult prea jos. Cel mult poate sa te simpatizeze, dar nu sa te iubeasca. Cel care este in culmea solitudinii poate fi atras de cineva tot solitar. Asa ca, atunci cand actionezi dupa singuratate, dai de o persoana de acelasi tip; dai de propria reflectie. E o intalnire intre doi cersetori, intre doi oameni nefericiti. Iar atunci cand se intalnesc doi oameni nefericiti, fiecare ii pricinuieste celuilalt mult mai multa nefericire decat putea sa le pricinuiasca singuratatea. La intalnirea a doi oameni nefericiti, nefericirea nu se aduna, ci se multiplica. Mai intai fii solitar. Mai intai bucura-te de tine, iubeste-te. Mai intai fii atat de autentic fericit incat nu conteaza daca nu vine nimeni. Esti plin, te reversi. Daca nimeni nu bate la usa ta, foarte bine, nu pierzi nimic. Nu astepti pe nimeni sa vina sa-ti bata la usa. Esti acasa – daca vine cineva, bine, minunat. Daca nu vine nimeni, tot bine si minunat. Pe urma intri intr-o relatie, si intri ca un stapan, nu ca un cersetor. Intri ca un imparat, nu ca un cersetor.Iar persoana care traieste in solitudine va fi intotdeauna atragatoare pentru alta persoana care isi traieste si ea frumos solitudinea, pentru ca cine se aseamana se aduna. Cand se intalnesc doi stapani – stapani pe fiinta lor, pe solitudinea lor –, fericirea nu doar se aduna, se multiplica. Intalnirea lor este o minunata sarbatoare. Si ei nu se exploateaza reciproc, nu se folosesc unul de celalalt. Dimpotriva, devin unul, si se bucura de existenta care ii inconjoara. Doi oameni singuratici se infrunta intotdeauna, se confrunta. Cand se intalnesc doua persoane singuratice, se uita una la cealalta, pentru ca sunt permanent in cautare de cai si mijloace de a se exploata una pe cealalta, de a se folosi una de cealalta, de a fi fericita una prin cealalta. Doua persoane care sunt foarte multumite in sinea lor nu incearca sa se foloseasca una de cealalta. Dimpotriva, devin tovarasi de calatorie, se afla in pelerinaj."