Singurătatea în secolul XXI
Pentru că m-a apucat durerea lombară și am vrut să-mi distrag atenția, m-am apucat să caut date despre persoanele singure.
Am aflat cumva cu surprindere, fiindcă știam că-s multe persoane singure, dar nu mă așteptam la acest procent, că 37% dintre persoanele adulte ale Pământului ar fi fost singure în 2021. Procentul e în creștere, fiindcă în 2009, era 32%. Poate nu e o creștere spectaculoasă, dar pare stabilă. Nu am reușit să găsesc date despre procentul de persoane adulte care nu au fost niciodată într-o relație, dar există un studiu care preconiza în urmă cu câțiva ani că în 2020 procentul va fi de 25% dintre persoanele de peste 45 ani. Astea sunt cifre, nu ne arată ce simt sau ce își doresc oamenii respectivi. Răsfoind diverse articole și citind comentarii pe un site internațional, se pare că părerile variază de la "e foarte bine așa" la "asta e o tragedie". Cam jumătate dintre cei singuri nu își doresc să se căsătorească, dar nu exclud alte genuri de relații. Nu știu câte persoane nu își doresc deloc să se cupleze. Poate îngrijorător este că a apărut o subcultură. E vorba de persoane numite "incel" (involuntary celibate). În general, sunt bărbați tineri care nu se consideră în stare să își găsească parteneră. Ei blamează femeile că nu îi bagă în seamă și nu suportă ideea că alții au parte de acțiune și ei nu. Se compătimesc unii pe alții și își canalizează energia spre gânduri antisociale. Și a mai apărut ceva: un nou gen de servicii numit "girlfriend experience", adică se poate plăti pentru ca cineva să te țină de mână, să te sărute, să te îmbrățișeze și să te întrebe cum te mai simți. Acum... E de așteptat ca orice pop.ulație să îmbătrânească și să dispară la un moment dat și se vorbea de alienare încă din secolul trecut. Poate e vârsta, dar nu mă așteptam ca alienarea să se producă atât de rapid. Dacă mai adăugăm și diversitatea de genuri care se încearcă să ni se impună, un fel de "schimbă-ți tu percepția asupra realității ca să se adapteze la percepția mea", poate că în viitorul nu foarte îndepărtat noua normă va fi să fii singur, complet dezorientat în ceea ce privește "genul" și "orientarea secsuală", dar perfect orientat către obediență. Un lucru bun e că există, totuși, încercări de a rezista acestui val al schimbării. Pentru specie, nu știu ce va fi. Da, am tendința să îmi pese, dar prea multe nu pot să fac și poate asta e evoluția naturală și nu poate fi oprită. Pentru mine, încerc să mă obișnuiesc cu regretul că nu am știut dinainte că la 50 de ani nu voi mai considera o tragedie faptul că sunt singură. |
Comentarii
Pagini
1 2 3Nop_
Nop_
dupa altu , nici de matrimoniale nu imi mai vine..ca in oricare " incontro" ti duci,
tot acolo ajungi..
Elleannor
De statistici de toate felurile suntem satui, ne-ar ajuta niste solutii, eventual, sfaturi sau cai de urmat, functie de fiecare in parte....pentru ca, binele fiecaruia dintre noi sa se omogenizeze si sa se transforme intr-un bine comun.
Sau cel putin, sa existe intr-un asemenea procent, incat sa domine răul, cu toate componentele sale.
Zi buna.....fara dureri lombo-articulare!
BlueIris
Asta pe de o parte te face să te simți cumva inclus pentru că uite câți mai sunt ca mine, dar pe de altă parte e motiv de îngrijorare.
Din păcate, mai toate măsurile sunt paliative. Este politica "să le dăm pește, nu să îi învățăm să pescuiască". Că oamenii sărăcesc din ce mai mult e o realitate.
Și mai e și atitudinea bărbaților față de femei, a femeilor față de bărbați și ambelor secse față de cuplu.
Geagi
ar putea rezolva problema de “ lombago “ fără discuții , chiar dacă e costisitor , mai ales că este home-service .
stepintotheair
CoanaAri
Pe mine nimeni nu mă va convinge că tendința spre izolare din vremurile actuale e ceva sănătos.
Singurătatea devine cu timpul boală.
Boală a trupului, a minții, a sufletului.
Dacă pentru o vreme "vă convingeți" că e ok să fii singur, cu timpul o să simțiți ca Vrăji și totul o să fie trist și plictisitor.
Nu mi-am dorit, nu-mi doresc și nu mă voi resemna niciodată cu singurătate (zic așa, pe viitor, că nu știu ce-mi aduce...)
Trăiți-vă singurătățile în doi.
Are sens viața așa.
Are și farmec.
Ai de ce să te trezești cu poftă dimineața.
Are cine să-ți facă o mie de nervi pe zi. )))
Are cine-ți zice o vorbă bună (și trei rele). ))))
Ai pe cine te sprijini la greu și la neputință.
Ai o cârjă.
E mare lucru, credeți-mă.
Vrajitoarea_din_Orz
BlueIris
PisicaNeagra33
Pagini
1 2 3