Regulament
Bloguri
Să te compar c-o zi a verii?
Tu mai drăguț ești și echilibrat mai mult,
Căci aspre vânturi rup esența primăverii,
Iar vara are un termen mult prea scurt.

Cerescul ochi fierbinte uneori străluce,
Dar mai adesea strălucirea lui pălește,
Căci orice frumusețe-n timp se duce,
Prin voia sorții sau a timpului poveste.

Dar vara ta nicicând n-o să apună,
Nici nu vei pierde frumusețea ce-o deții,
Nici moartea nu va reuși să te supună,
Prin versurile mele mereu ai să reînvii.

Cât oameni mai respiră și ochi mai pot privi,
Această poezie te va însufleți.

W. Shakespeare Sonet XVIII, traducere stângace
Aici originalul și o variantă care îmi place.
"Și ai să treci prin valea-ntunecată
A morții-nveșmântat într-un poem" (Cristian Vasiliu)

http://europeea.ro/atelierliterar/index. … 31178
Moderatori angel_angel39 Galateea admin

Comentarii

matrimoniale - membru fara poza

BlueIris

  • Publicat Acum peste 2 luni
E cerul albastru? Misterul senin?
matrimoniale - membru fara poza

BlueIris

  • Publicat Acum peste 2 luni
Angel, romantică mereu happy

Irina, frumoasă interpretare. Mulțumesc rose
poza irina_010

irina_010

  • Publicat Acum peste 2 luni
Este un episod de melancolie și regret, speranță și romantism si pasiune- de esența iubirii, Blue, sunt sentimente amestecate, este superb Sonetul... este Sudoku!

https://youtu.be/S8Osse7w9fs
poza angel_angel39
Moderator

angel_angel39

  • Publicat Acum peste 2 luni
Bună searahappy

O,dragoste,ce ochi in cap mi- ai pus?
Ca ,adevarul nu- l mai vad deodata
Sau,vad ei drept dar cugetu- mi rapus
Stramb judeca ce- i bun si drept s- arata
De e frumos ce ochii mei zaresc
De ce- o tagaduieste lumea,oare?
Sau nu- i frumos?mai e ochi omenesc
Cel tulburat ,de- a dragostei valtoare?
Cu neputinta! Cum ar mai vedea?
Cand sunt truditi de lacrimi si veghere
Nici soarelui prin ochi si pacla grea
Vaz limpede,nu- i poate nimeni cere.
Cu lacrimi ma orbesti ,Iubire rea
Ca vina ta sa n- o mai pot vedea.
Sonet148

Chiar daca buzele- ti ciopli
Iubirea insasi tu mi- arunci
,,Urasc,, desi ,prea bine stii
Ti- s rob in toate...Dar,atunci?
Se- nduioseaza ,ea,certand
In graba,gura ce stia
Doar graiul Ingerilor sfant
Si dulce sfat ii da ,asa:
"Sfarseste bland,ce- ai inceput
Cum albe ,zorile de sus
Urmeaza Ingerul cazut
Al noptilor..." Atunci ai spus
Cuvant ce viata imi dadu...
"Urasc" dar nu pe tine,nu...!
Sonet 145
Shakespeare