Azi prin oras era nebunie mare .Mi-am lasat masina pe la Amzei langa Trattoria si am fugit la Dona la ,,coloane'' sa imi fac treaba iar mai apoi sa trec si pe la saloanele din preajma.Cand ajung pe trotuarul de acolo forfota si aglomeratie.Toata lumea cauta,vedea,intreba si cumpara...martisoare.
Insa nu si eu.
Cu toate astea ,din obisnuinta incep si eu sa ma agit insa realizez repede ca nu mai am ptr cine sa iau.
Colegelor de la munca le-am luat duminica ,prevazator,mama e departe pe la tara,iar EA NU MAI E.
Nu mai e langa mine ca in ultimii 8 ani,iar eu nu inteleg de ce nu mai am pe ce sa cheltui banii si nu mai inteleg nici rostul pentru care mai ma duc la munca.
Prin 2003 am inceput cu o zambila timida si un martisor mic si modest(gestul conteaza mi-am zis eu atunci student fiind fara buzunare la haine-deci fara bani) ,ca sa ajung anul trecut sa alerg dupa o orhidee mare si care stiu ca mai infloreste si in prezent, si un martisor din aur .
Chestia ciudata pe care nu o inteleg si de care citisem peste tot este ca nu am inebunit, nu am cazut in patima bauturii sau a drogurilor ci am inceput sa muncesc mult si sa fac bani cat mai multi(de care chiar nu am nevoie) poate ca sa stau cat mai putin pe acasa sau chiar deloc.
Toate astea nu au nici o valoare daca pe intai martie nu oferi un martisor din inima cuiva drag.
Hai ca te-am plictisit destul.
Fii bun sau buna macar maine pentru ca merita.

Moderatori angel_angel39 Galateea admin