MDA. E destul de greu sa ii explici unei persoane trecuta de prima tinerete cam de varsta parintilor mei de ce noi , tinerii din ziua de azi desi avem la indemana atata material informational on-line suntem paradoxal mai tot timpul singuri.Si si mai paradoxal de ce noi cei care locuim in Bucuresti ne simtim si mai singuri printre doua milioane de suflete cat respira cu aproximatie zilnic aerul capitalei.
Azi evident nu am putut scoate masina sa plec la job ca de obicei si a trebuit sa ma adaptez.Solutia -metroul.Poate si de asta scriu acum pt ca am trait acel paradox SINGURATATEA printre atatia oameni.Imi amintesc ca in urma cu 15-20 de ani cand eram un copil imi petreceam vacantele pe la tara pe la bunici si desi eram inconjurat doar de o mana de oameni ma simteam integrat intr-un grup,simteam ca fac parte dintr-o comunitate.
Pana si acolo acum nu mai e ca atunci.
Asta vara aud doi pustani care butonau un iphone :,,Da-i ma un buzz lu' Gabi pe mess sa mergem sa luam vaca,nu de alta dar mi-e lene sa merg pana la el si sa strig la poarta''.
Te-ai prins ca am ramas consternat .
Acum doua luni l-am adus pe tata prin Bucuresti si l-am plimbat cu mine prin oras vreo saptamana asa... ca sa vada si el traiul asta de capitalist de capitala (sluga la patron pe romaneste).
Concluzia lui cand a plecat?
-Bai Waltere daca era asa si pe vremea mea ramaneam ne-nsurat ca nu aveam timp sa o cunosc pe ma-ta! Voi traiti aici intr-un paradox ....
Mda am zis si eu , oftand cu naduf si cautand cu disperare un loc de parcare in jurul la magazinul Victoria.
-Daca vin aia care ridica masini te faci bolnav si ma suni.Sau aici suntem in sectorul cinci si nu se ridica masini?Pe cine sa intreb ca sunt singur in asa multime de lume.

Moderatori angel_angel39 Galateea admin