BIOLOGUL

,,Dacă florile şi-ar dărui oameni la fel cum oamenii îşi oferă flori, de unde ar fi tăiaţi oamenii?’’ - Nichita Stănescu

2516, ziua 114. Astazi am lasat in urma frustrarile copilariei si adolescentei, nu mai conteaza ca nu m-am jucat pe simulatoare de zbor sau ca nu mi s-a permis sa am propiul avatar, astazi am sustinut examenul final, gata, s-a terminat, sunt biolog.
2516, ziua 117. Am emotii, urmeaza sa zbor, voi vedea planeta de sus iar la final voi ajunge in locul unde-mi voi petrece restul vietii, voi intra in ,,Sanctuar’’.
2516, ziua 118. Sunt in tunelul de decontaminare si adaptare a organismului cu noile conditii de respirat. Impresiile de calatorie sunt putine, zborul a fost lin dar vederea planetei de sus mi-a lasat un gust amar. Totul pare un desert nesfarsit presarat cu orase stat. Otel , sticla si nisip, o combinatie ce-mi aduce in memorie ,,Dune’’ de Frank Herbert dar si de planeta Trantor din ,,Fundatia’’ lui Asimov.
2516, ziua 120.Suntem o suta de tineri de ambele sexe ce privim incantati la prezentarea holografica a Sanctuarului, totul este la superlativ si cu mult peste asteptarile mele. O voce sobra ne comunica in casti importanta ecusonului-cip de acces in diferite sectoare. Noii mei colegi parasesc pe rand si in ordine sala : biochimie, bio-antropologie, nanobotica…Cand am auzit in casti de genetica moleculara am tresarit, am sperat sa fiu printre cei ce vor lucra in acest domeniu, am avut chiar un studiu privind importanta plantelor modificate genetic…Am ramas doar patru, doi si doua, luminile s-au stins, privim cu incantare si surprindere la spectrul cromatic in continua schimbare de deasupra capetelor noastre. ,,Este aura voastra energetica’’, se aude in casti, ,,lasati totul in urma, in urma studiului psiho-somatic si al tuturor coeficientilor, voi sunteti cei desemnati sa incerce un dialog cu plantele din Sanctuar’’…Ceee???Simt ca explodez, pentru asta mi-am pierdut eu copilaria si adolescenta? ,,Va rog sa va calmati, priviti la aurele voastre’’.La vederea combinatiei de rosu-violet-galben ne vine sa radem, ne calmam treptat. ,,Vrem doar sa va mai spunem ca este foarte important sa reusiti, ca incercam asta de peste trei sute de ani, rezultatele de pana acum sunt modeste dar asteptarile si sperantele sunt din ce in ce mai mari, mult succes.’’
Sincer? Am parasit sala usor nedumerit, ce vor de fapt ,,astia’’ de la mine???
2516, ziua 130. Nici nu stiu cand au trecut zece zile, viata mea este o continua vacanta, e super.
2516, ziua 147. Astazi mi s-a intamplat ceva bizar, am atipit sub un molid suedez si, contrar tuturor regulilor si dogmelor stiintifice (care sustin in continuare nocivitatea viselor asupra organismului), am reusit sa visez. Bine, a fost un vis scurt din care nu imi mai aduc aminte nimic, dar a fost un vis.
2516, ziua 155. Totul a devenit un pic halucinant, trairi pe care imi este greu sa le descriu in cuvinte, trec de la angoase la stari de bucurie usor necontrolata, oricum de astazi am renuntat la camera de dormit, imi voi petrece tot timpul aici, in natura…
2516, ziua 170. Astazi florile mi-au zambit, nu cred ca mi s-a parut, credeti ca ,,o iau razna’’? Nu stiu ce e cu mine, simt o bucurie in suflet, vreau sa o impartasesc cu cineva, am imbratisat copacii, am sarutat florile, am mangaiat iarba. Sunt una cu natura, atat cat mai exista, si ma simt bineee…
2516, ziua 211. Ma dor ,,tote cele’’, o salcie sta aplecata asupra mea, ai spune ca ma vegheaza, simt miros de menta si eucalipt, pe corp am frunze de rostopasca, aloe si alte plante pe care nu sunt in stare sa le indentific acum. Memoria imi joaca feste, se pare ca am fost atacat de doua liane iar alte plante au sarit in ajutorul meu. Totul imi pare ambiguu, cred ca am sa lesin putin…
2516, ziua 212. Incerc sa-mi fac exercitiul de meditatie, ma relaxez si totul este zen…,,Ai reusit’’ se strecoara o voce suava. ,,Cine esti?’’ intreb eu putin speriat. ,,intrebarea ta ne dezamageste, ,,noi’’ suntem cei care am dat viata acestei planete, ,,noi’’ suntem cei care v-am adus telepatia iar voi ati ras de ea, puterea gandului colectiv va fi intotdeauna mai puternica si mai precisa decat a celui individual’’. Si ai vrea sa ne transformi acum pe toti in musuroaie de furnici, in roiuri de albine sau in legume??? ,,nu, perceptia este alta, ,,noi’’ ne-am luptat mii de ani sa facem din pamant o planeta vie iar voi a-ti omorat-o in doua secole’’. Bine, mea culpa, ma inchin in numele omenirii in fata maretiei si puterii clorofilei, credeti ca este de ajuns? ,,nu fi ironic si sarcastic, chiar nu trebuie, cand o sa intelegeti ca nu omul (ca si specie) este stapanul universului atunci, poate, vom ajunge la un consens, pana atunci…’’ Stai, unde pleci??? ,,nu intelegi, ,,noi’’ nu plecam nicaieri, trebuie doar sa ne simti si sa ne oferi putina (foarte putina) dragoste’’.

https://youtu.be/2pqPHOyp6P0

Moderatori angel_angel39 Galateea admin