Zora...
Dacă acea femeie ar fi venit cu drujba pe site, și ar fi lucrat cum ar fi spus...
Cam mulți nu mai aveau degete pe site.

Geagi...
Îmi amintesc eram cândva la o discuție cu un prieten și un preot, și veni vb de un om din biserica, era discuția ca acel om avea un har a parte, și acel preot zice clar : harul e har.
E dat de Dumnezeu și nu ți-l poate lua nimeni, poate sa te cateriseasca, poate sa te dea afara din biserică, poate sa îți ia hainele de preot, harul nu ți-l poate lua nimeni.
Deci unde e putere divină și mana lui Dumnezeu omul nu poate face nimic.

Addi.. În mintea noastră susținem ca suntem liberi.
D. P. M. D. V liberă e doar pasarea cerului.
Noi suntem controlati de un program de muncă, controlati de bani, sau de dorința de a avea bani mai exact.
Ca să nu mai vb de programe și de modalități inteligente de control. Dar... Libertatea aceea stirbă pe care o avem e bine sa o folosim în scop benefic și constructiv sau relaxant.
Smerenia e ceva plăcut lui Dumnezeu.
Problema e alta o sa vezi mereu un om sărac ca folosește cuvinte magicede genul : te rog frumos,, mulțumesc... Etc.
Și ai sa vezi ca vin marii bogatasi care au plăcerea sa li se vorbească cu smerenie, ca își bat joc de oamenii smeriți și le calcă smerenia în picioare.
Cu preoții nu am nimic, dar am curajul sa cred ca Dumnezeu ne iartă mai cu ușurință un păcat decât un preot.

Drujbă cu acumulatori, și când s-au terminat, fierăstrău. Au fost mai multe crengi, groase. A mai rămas una cu diametrul de vreo 15 cm.

Zora, ar trebui să îți răspund la presupunerile despre mine?!

Nu sunt o doamna după cum bine se vede. Doar un animal vorbitor, uneori cu pretenții de a fi rațional. Sunt ceea ce sunt și oricât m-aș chinui sa fiu altceva, nu voi putea fi niciodată altceva decât ceea ce sunt.

La română nu am fost bună niciodată, doar la mate fizică și informatică mă trimiteau profii pe la olimpiade eventual mă pregăteau pt națională.

Nici economia, nici politica, nici psihologia nu le-am digerat, pentru că pe atunci nu le vedeam... logica, nu le simțeam, nu le înțelegeam.

Experiența de viață le-a dat o altă profunzime și perspectivă, o altă valoare.

Singurul aspect constant cică e schimbarea. La mine e cu siguranță o viață de schimbări continue, nu sunt un copac. Cum ar fi ca după o viață de om să fim aceiași de acu câtiva zeci de ani...

In d-zeu nu am putut niciodată să cred, doar m-am prefăcut și eu ca majoritatea celor născuți creștini. Unii poate când credeți, când nu, dar mie viața mi-a arătat că totul are o cauza și o consecință.

Asta e din ciclul "daca nu păcătuiești, a murit degeaba Isus". Adică stai că n-a murit, doar a avut un somnic mai lung de weekend... Așa că despre ce vorbim, cu crucificatea lui an de an? de mica vedeam troite pe la porțile oamenilor și nu înțelegeam cum pot fi atât de barbari sa răstignească un om...

Macar paganismul are mai mult sens, eu de primăvară sărbătoresc creșterea zilei și venirea căldurii, iarna tot creșterea zilei, că am trecut de noaptea cea mai lungă. Am trăit prea mulți ani prefacandu-ma, facandu-mi crucița, fiind toleranța cu discursuri care mi se par pura nebunie. Nu mai pot. Chiar cred că am dreptul la un pic mai multă liniște, să nu mai tb sa zâmbesc de complezență la toate aberațiile. Cu mine adorm și cu mine mă trezesc, chiar e de datoria mea sa am grija de sănătatea mea, atât mentală cât și emoțională. Și asta implică să îmi exprim adevărul personal, asumat și responsabil.

Pisi, remarcabilă grija pentru timpul meu, dar îmi trăiesc viața cum îmi place și îmi ofer momente din cele mai variate zilnic. Și, pentru a-ți astâmpăra curiozitatea, prima parte a zilei pentru mine e in general mai statică, la PC. După 12 incep sa misc și corpul, azi de ex am tăiat niste crengi mari dintr-un salcâm care îmi făcea umbra, l-am redus de la vreo 15m la 3-4m. Când îmi ofeream cate o pauza mai postam și câte un comentariu.

A, și să nu uit, mi-am hrănit și pisica neagră. E cam sălbatică, fuge în pădure nu spre sat, nu m-a lăsat încă niciodată să o ating deși vine de mai multe luni pe la mine. A apărut atunci la început capsata pe ceafă, la spate, zgâriată, însemnată, fără blăniță pe zgarieturi. I-am zis ZORRO. Nu mănâncă mâncare de pisici, dar mănâncă pâine. Diferită, e normal, altfel nu rezista pe lângă mine!