În spatele aparenței fizice, a formelor, suntem inimaginabil mai mult.
Toate sunt trecătoare / se transformă: lucruri, corpuri, evenimente, situații, gânduri, dorințe, ambiții, temeri, drame… pretind a fi mai importante decât orice iar apoi se topesc în neantul din care au venit.
Toți recunoaștem caracterul trecător al vieții, însă știm că suntem mult mai mult decât simpla existență fizică.
Frumusețea interioară produce încântare prin prezență; suntem martorii prezenței noastre, a ființelor și stăpânim arta de-a crea sentimente. Nevoia de iubire este nevoia de a fi recunoscuți, nu la nivel de formă, la nivel de ființă, făcând lumea mai puţin lumească, mai puţin densă, mai transparentă.