Hai si cu alte bancuri
A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei.
D-le avocat, prostia unui bărbat poate constitui motiv de divorţ? - Nu, este doar motiv pentru căsătorie. Sună telefonul noaptea. BĂRBATUL (îi şopteşte soţiei): Dacă e pentru mine, nu sunt acasă. NEVASTA (la telefon): E acasă. BĂRBATUL (revoltat): Ce ţi-am spus, femeie? NEVASTA (impasibilă): A fost pentru mine! Soţia catre soţ: - Te-am vazut vorbind cu tipul care m-a salvat de la înec. - Da, a venit sa-si ceara scuze. Test de dragoste necondiţionată. Încuie nevasta şi câinele în portbagajul maşinii. După două ore, deschide portbagajul şi vezi cine se bucura că te vede. - Domnule doctor, căsătoria mea a intrat într-un impas. - Cum aşa? - Păi, soţia mea nu mă mai poate suferi când sunt beat, iar eu n-o mai pot suferi când sunt treaz! Georgeasca, la birou: - Fetelor, aseară am pus mâna pe testiculele lui bărbatul meu, erau reci ca gheaţa... A doua zi, Ioneasca şi ea: - Fetelor, şi bărbatul meu are testiculele reci ca gheaţa... A treia zi, apare Vasileasca bătută mar, cu ochii vineţi. - Ce-ai păţit, dragă? - Păi, am pus şi eu mâna pe testiculele lui bărbatu’ meu: erau fierbinţi. Atunci am zis: “Dragă, ce testicule fierbinţi ai, ale lui Georgescu şi ale lui Ionescu sunt reci ca gheaţa!”. Se întâlnesc două prietene: - Ce mai faci, dragă? - Sunt supărată! Soţul meu m-a ofensat grav! - Cum aşa? - L-am rugat să-mi dea 200 de euro ca să mă duc la un cabinet de înfrumuseţare, iar el s-a uitat la mine şi mi-a dat 500! Cineva sună la uşă . Bărbatul deschide. În faţa lui, Moartea. MOARTEA: Am venit după viaţa ta! Bărbatul se întoarce şi-o strigă pe nevastă-sa: BĂRBATUL: Viaţa mea! Te caută cineva la uşă ... O clipă, vă rog, vine numaidecât! Soţul către soţie: - Ce idioată eşti! - Bineînţeles că sunt idioată. Dacă eram căsătorită cu un preot, eram preoteasă! Vine soţul acasă beat. Soţia, în prag, cu o tigaie în mână. SOŢUL: Du-te şi te culcă, nu mi-e foame! Un bărbat, devenit de puţin timp soţ, o întreabă pe tânăra lui soţie: - Draga mea, ai mai fi acceptat să îmi fii soţie şi dacă tatăl meu nu mi-ar fi lăsat o avere impresionantă? - Dragul meu, aş fi acceptat să îţi fiu soţie indiferent cine ţi-ar fi lăsat averea. Azi noapte, nevastă-mea mă întreabă: - Şi ce altceva ai vrea să mai faci cu trupul meu? - Să-l identific în prezenţa poliţiei! EL: Iubito, ce ai zice să avem un weekend fabulos? EA: Cred că este o idee excelentă! EL: Atunci... ne vedem luni! - Bărbatul meu mă înşeală! - De unde ştii? - Am patru copii şi niciunul nu seamănă cu el! (cred ca s-ar fi incadrat mai bine la bancuri cu blonde... ) Poverb marinăresc: Iubeşte-ţi copiii că şi cum ar fi ai tăi! - Cum păstraţi armonia conjugală? - Prin reciprocitate: Când soţia e nervoasă, eu tac. Şi invers: eu tac când soţia e nervoasă! Un cuplu de bătrâni căsătoriţi de 50 de ani sunt întrebaţi: - Cum reuşiţi ca la vârsta asta să fiţi un cuplu atât de perfect şi vă înţelegeţi atât de bine? EL: Să vedeţi, secretul unei căsnicii nu e iubirea, ci regulile. Noi avem reguli peste tot, reguli pe care le respectăm de o viaţă. De exemplu, la baie, folosim întotdeauna aceleaşi prosoape împreună, dar avem unul pe care scrie C de la cap şi altul pe care scrie F de la fund. EA: Ce?! Totdeauna am crezut că C vine de la cur şi F de la faţă! Dacă ştiam cât eşti de sărac, nu mă mai mărităm cu tine! - Şi eu, când îţi ziceam că eşti tot ce am pe lume, de ce nu mă luai în serios? Când era însărcinată nevastă-mea, i-am zis: - Iubito, dacă va arăta ca tine, o să fie magnific. Ea mi-a răspuns: - Dacă va arăta ca tine, o să fie miracol. El şi ea, în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. După ce ea se întoarce, el întreabă: - Cine a fost? - Soţul. - Atunci plec. - Stai liniştit. A zis că mai întârzie o oră, fiindcă a ieşit cu tine la o bere! Iarna, un frig năpraznic. Un cuplu foarte bătrân se pregătea de somn, încălzindu-se la gura sobei. Căutând o plapumă mai groasă, bătrâna zice: - Mai ţii tu minte, bărbate, în tinereţe, înainte să mă ceri de la mama, cum mă aşteptai tu seară de seară la stejarul din fundul grădinii, iar eu ieşeam la tine, şi cu câtă pasiune ne mai iubeam? - Da... Ce vremuri! - Hai să o mai facem odată ca pe vremuri, zice bătrână, că suntem bătrâni şi nu se ştie cât timp mai avem. Bătrânul pleacă bucuros la stejar. O aşteaptă şi o tot aşteaptă pe bătrână până se învineţeşte şi, când nu mai rezistă de frig, merge în casă, unde o găseşte pe bătrână înfofolită în plapumă. - Dar bine, măi nevastă, bine că stai la căldură sub plapumă şi eu te aştept să paralizez de frig în viscol lângă stejar, de ce n-ai venit? - Nu m-a lăsat mama! Raşela, pe patul de moarte: - Iţic, trebuie să-ţi mărturisesc ceva. Ştrulică ăsta mic, copilul nostru, nu e al tău. - Dar cu cine l-ai făcut? - Cu studentul care a fost în gazdă la noi. - Cum l-ai convins? - I-am dat bani. - De unde ai avut banii? - Din buzunar, de la tine. - Şi atunci de ce zici că nu e al meu? |
Comentarii
gicageo
https://scontent.fotp1-1.fna.fbcdn.net/v … DBE45
gicageo
gicageo
gicageo
gicageo
gicageo
gicageo
alexducu
alexducu
– Ion, ce este deznădejdea?
– Deznădejdea e atunci cand mergi seara pe drum, în faţa ta merge o fată frumoasă, iar cand să te apropii de ea, apare un autobuz şi ea pleacă.
– Bine, bravo, Ionele!
– Vasile, ce este deznădejdea?
– Deznădejdea e atunci cand mergi seara pe drum, în faţa ta merge un băiat frumos, iar cand să te apropii de el, apare un autobuz şi el pleacă.
– Hmmm!...
– Bulă, ce este deznădejdea?
– Deznădejdea e atunci cand mergi seara pe drum, în urma ta merge Vasile, iar la orizont nu se vede niciun autobuz.
alexducu
- Domnule, no că să nu vă supăraţi, dar ce-i aceea o sirenă?
Domnul, evident tot ardelean, răspunde:
- No că sirena-i un fel de făptură mitolojică, jumătate femeie, jumătate peşke.
Bătrânul mulţumeşte cuviincios şi se cufundă iarăşi în tăcere. După alte două ore îndrăzneşte din nou:
-No că să nu vă supăraţi, da care parte-i femeie şi care parte-i peşke?
Domnul, care evident ştia mitolojie, explică că de la mijloc în sus e femeie şi de la mijloc în jos e peşke.
Bătrânul începe să prelucreze informaţia asta, şi înainte de a ajunge la Cluj, întreabă:
- Domnule, no că să nu vă supăraţi, da de care parte o tras Vasile Roaită?