În fiecare an încerc să am o vacanță la sfârșitul lui mai și alta după 15 august. Dacă ar fi posibil aș avea mai multe, dar mai trebuie să produc și banii pentru ele. Dacă ar fi să aleg destinații aș face un amalgam: și muzee și plajă și munte și orașe cochete și peisaje spectaculoase și de preferat un loc nou, necunoscut.
Anul ăsta în mai am fost în Maramureș, unde am umblat din Vatra Dornei pân la Certeze și din Bistrița pân la Poienile de sub munte, dar asta în alt blog.
Pt august am început să caut cazare de la sfârșitul lui iulie. Nu îmi plac agențiile, prefer să nu depind de nimeni, vreau eu programul meu de plajă sau masă. Cred că e deja cronicizată vocea ce îmi spune mereu în cap: asigură-ți independența!! e deja un mod de viață!
Nu îmi plac vacanțele allinclusive cum mă ponegrea cineva pe aici și nici ieftine nu prea îmi ies, că să dea naiba dacă eu reușesc să mănânc gyros sau covrigi cu iaurt în grecia sau să fac chiar și un nes în cameră. No way! Păi să nu stau eu la o tavernă pe malul mării cu tălpile în nisip și să savurez un miel în vas de lut, sau niște sardine proaspete pe plită?
Deci, am ales Corfu, din dor de marea Ionică, de plaje cu pietricele albe mici, lucioase, de apusuri de vis, de tot ce mai experimentasem pe o insulă vecină.
Rezerv cazarea și încep deja să vizualizez vizite la castel, cascade, mânăstiri cocoțate în vârf de stâncă, etc.
Eram în perioada în care crăpase laptopul...o fericire să planifici totul pe telefon....niciun site de ferry nu voia să îmi arate niciun orar și niciun preț, nici portul mai mic nu cel principal....iar în toată nebunia ......rezervarea nu se confirma....știu deja obiceiul grecilor de a nu folosi cardurile de credit ci de a primi cash, ce vorbești, alege ăsta să mă uimească: de unde inițial nu voia Visa acu vrea să îi virez 30% din sumă dar pe un nume aiurea, cică soția, dar numele era diferit, nici asta nu e ceva rar la greci, dar îmi scrie nr de cont dar fara bancă. Stai și trimite mesaj, sună, nimic. Deci îl rugam cu bani și el pauză.
Pffff, păi nu mă apucă pe mine nervii? Păi nu încep eu să caut altă cazare? Nu iau eu toate plajele la rând, bine doar alea vestice, ei și deja se face 10 august și în afară de ffff mulți nervi nu rezolv nimic. Parcă ceva se punea contra, parcă nu trebuia să ajung în vara asta în Corfu.
Din experiențe similare, în orice domeniu, știu că dacă nu fac ceva cu inima împăcată, nu iese deloc. Și uite așa am o strângere de inimă și ezit și la variante de Turcia, gândesc 2 zile la Creta, cât să se epuizeze oferta.....alung ofertele excelente din locuri în care am mai fost.....pt ca, din întâmplare să dau de un charter în Samos. Dar încăpățânarea supremă vrea cu mașina. Nu există. Ori schimbi ferry din Turcia de 3 ori, ori îl iei din Kavala 12 ore....pana mea....mă arunc în brațele avionului atunci.....și după stabilit 2 zile că vreau în sud, după ce plătesc avionul mă sucesc și aleg nord!
Toate pe 12 cu plecare în 17.
Rezultatul?
O vacanță de vis!!!!!
Orașul ales, Kokkari, desprins din vederi poștale, valuri să mă satur, 2 zile chiar de 4-5m, căsuțe ca în povești, fiecare decorată diferit, taverne, baruri, patiserii, străzi pictate cu flori pe asfalt.....
Închiriez o mașină și vizitez jumătate de insulă, mă urc pe serpentine amețitoare la 1400 m, în sate vechi superbe, (Manolates și Platanos), cu plantații de viță de vie, smochini, nuci și măslini, plaje de vis cu nisip fin sau cu pietre colorate, merg în croazieră pe o insulă nelocuită unde plaja pare copie din Laguna albastră, mă alint pe șezlong cu stropi sărați de mare pe piele și cu prăjituri, baclava cu sorbet de lămâie, cafea la ibric de alamă, pepene aromat, scoici în sos de vin, paste mici orzo cu carne de vită al forno, vin de samos alb licoros, seară de bouzouki, etc
Stau pe terasa cofetăriei cochete unde am lenevit 3 zile, care are doar 6 umbrele puse pe 2 rânduri și unde deja știu toate produsele, savurez o tartă cu feta și spanac și o salată grecească, am pielea arămie, un bronz uniform ca niciodată pt că e vântul din nord, suav, mângâietor, răcoros, privesc valurile superbe care se sparg în șezlongul meu și marea turcoaz la mal și albastru închis în larg unde plăci de windsurf colorate dansează pe ele..... mă gândesc că e cea mai bună alegere pe care o puteam face și totul a fost de fapt o intuiție de moment.
Deși am încercat să ajung unde planificasem, o forță secretă prin piedicile puse primei alegeri și apoi prin punerea în fața ochilor a acestei insule, mi-a aranjat vacanța de vis, ca și cum mi-ar fi citit gândurile.
De multe ori în viață am trăit acest sentiment....am ezitat mult să fac ceva pt ca în ultimul moment să fac ceva total diferit și în acel fel ultim ales să fie de fapt ff bine.
Sau am ales fără să fi planificat ceva, de ex am ieșit într-o seară să îmi cumpăr fond de ten și am intrat și la magazinul de alături și am ieșit cu un aspirator redus 50% și de care sunt ultramulțumită.
Am ales fără să analizez prea mult să mă întâlnesc cu cineva, am zis un Da, așa cu juma de gură și omul îmi spune că în 20 min e la mine....logica îmi spunea să renunț, instinctul de moment m-a făcut să ies din casă....a fost o dragoste la prima vedere și o relație superbă....
Întrebarea e: oare cineva acolo sus ne iubește și ne oferă variante mai bune decât suntem noi în stare să anticipăm și ar trebui să ținem cont de ele? sau ar trebui să analizăm, calculăm, planificăm totul în viață în cel mai mic detaliu până a lua o decizie?

https://youtu.be/l9w79A3Lx0E

https://youtu.be/WYHJXde0LCA

https://youtu.be/QsIf4jCFiEw

https://youtu.be/iI52LgFV7i4

Moderatori angel_angel39 Galateea admin