- “Ai vrea să-mi iei un interviu, deci…zise Dumnezeu. - Dacă ai timp…i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit. - Timpul meu este eternitatea…

Ce întrebări ai vrea să-mi pui? - Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a răspuns :
- Faptul că se plictisesc de copilărie, că se grăbesc să crească…iar apoi tânjesc să fie din nou copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani…iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul , iar astfel nu trăiesc nici prezentul , nici viitorul ; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp.

Apoi ma întrebat: - Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copii tăi?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc şi că durează mai mulţi ani pentru ca aceasta să se vindece; să înveţe ca un om bogat nu este acela care are mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin ; să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar care nu ştiu încă să îşi exprime sentimentele ; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot să-l vadă în mod diferit;să înveţe că nu este sufiecient să-I ierte pe ceilalţi şi că , deasemenea , trebuie să se ierte pe ei însăşi.
- Mulţumesc am zis….Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie? Dumnezeu m-a privit zîmbind şi mi-a spus:
- Doar faptul că sunt aici, întotdeauna…”

Cand am citit pentru prima oara mi-am zis: (Cat de adevarat.) Nu stiu de cine e scris dar totusi....trebuie sa recunoastem mesajul e cat se poate de adevarat!

Moderatori angel_angel39 Galateea admin