Am început de ceva timp să scriu bilețele. Scriu pe ele cam tot ce nu ți-am spus de-a lungul timpului. Știi foarte bine că nu am fost cel mai bun când vine vorba despre exprimarea sentimentelor. Culmea este că nu sunt bun nici să le pun pe hârtie. Cu toate că sunt o mulțime de lucruri ce ar trebui să ți le spun nu scriu decât două sau trei în fiecare dimineață la cafea, uneori niciunul.
Planul este să încep să ți le dau, câte un bilet în fiecare zi, de îndată ce consider că am terminat de scris. Nu am vreo idee despre ordinea în care ți le voi da, vreau doar să știi ce însemni pentru mine.
Oricum, după câteva luni de scris bilețelele acestea, cred că încep să mă cam repet și nu vreau să te plictisesc. Mi-a mai venit o idee! Este toamnă iar ție îți place enorm anotimpul ăsta. Îți place haina colorată în care sunt înveliți copacii, tot timpul schimbătoare .
Așa că, la fiecare bilețel, voi pune și câte o frunză. M-ai rugat, în fiecare toamnă, ca în drum către casă să mă opresc pe undeva și să aleg o frunză care mă atrage în vreun fel și să ți-o aduc să o folosești la colajele tale. Spuneai că așa dai tu glas sentimentelor și trăirilor tale, și că la un moment dat le voi înțelege și voi putea vedea lumea prin ochii tăi. Eu trişam și luam câteva frunze din fața clădirii unde lucrez, le aduceam acasă și gata ... O singură dată am uitat să fac asta și am luat o frunză de stejar din parcul de lângă noi. Pe aceea chiar o țin minte pentru că avea un contrast pronunțat de cafeniu și verde, ca și cum cineva ar fi pictat-o. Am văzut frunza aceea chiar a doua zi, chiar în mijlocul unui colaj de-al tău.
Astăzi îți voi da primul bilețel împreună cu o frunză de la caisul din curte. Vreau să îți aduc ceva care să îți reamintească de casă și cred că asta e cea mai bună idee, o frunză de la pomul pe care l-am sădit amândoi când ne-am mutat împreună...fructele tale favorite .
Este o pătură subțire de frunze deasupra ta acum. Ești și tu învelită acum în aceeași haină care îți plăcea atât de mult. Frunza de cais de acasă o voi pune chiar în dreptul pieptului tău iar bilețelul lângă candelă.
Mă îndrept acum către serviciu dar tot ce-mi doresc acum este să fi fost mai atent la ce frunze îți aduceam să mă văd și eu cumva prin ochii tăi. Ce bine că m-am oprit atunci în parc ... acum înțeleg și eu măcar unul din colajele tale .

Moderatori angel_angel39 Galateea admin