Nu-mi mai aduc aminte cand am aterizat pe un site de matrimoniale, de fapt nu pe unul, pe mai multe, am retinut doar ca pe aici se pot scrie bloguri. Nimic deosebit fata de site-urile de poezie pe unde mai activam, scrii ceva, vin useri si critica fara sa inteleaga, de cele mai multe ori dand in tine nu in text, textul, fara sa ma laud nu era usor de accesat si de cele mai multe ori de aici suturile in cur.
Io fata cuminte, mai la deal, mai la vale, crescuta fix in munti ma nevrozez si scot din dotare tot ce stiu in materie de supravietuire. Eh.... n-am ramas decat cu cateva vesnice prezente pe bloguri ,feminine, care ma urasc maxim si cu cativa useri mai masculini asa, care tot vesnici ma plac sau nu.
Oare de ce mai stau?
Nu stiu... imi place uneori sa ofer virtual cate o palinca cu usa deschisa in real, dar cat sa fie omul om si cuvantul cuvant, altfel ne certam pe parcurs si ne materializam subit in clipe ce nu vor sa fie.
E simplu: rezonezi, spui ceva, ok, plat si fara implicatii cat sa nu iti sara la gat restul ecourilor , esti dragalas si de treaba, ma intrebi din cand in cand ce fac... eu iti raspund invariabil: bine... ce altceva se asorteaza la a nu-ti pasa cu adevarat decat de probabillitati?
Imi iau zambetul amar si plec mai departe in alta replica unde pot disipa usor si fara sa bage cineva de seama frustrarile mele. E un fel de leac universal vorba asta online, nimanui nu-i pasa de ceea ce spui cata vreme nu spui despre cineva anume. Atunci iese cu scantei si pret de un blog ai parte de oarecare celebritate, deh... nimic nu e vesnic in a spune ce crezi si nici in a primi cu stoicism vagi avertismente despte existenta ta ulterioara.
Te amuzi si mergi mai departe, in prostia si nestiinta ta, luand oamenii asa cum spun ca sunt, fara sa-i treci prin filtrul trecutului sa vezi daca au mai fost, fiece zi face parte din asteptare.
Da, aceea care te-a facut sa-ti faci cont acum multi ani sperand ca de undeva din neant va veni si al tau...

Nu print, om, care sa-ti tulbure atat de mult lumea incat sufletul tau sa vada clar in el.

Dupa ani si ani nu ne vom intoarce, dar vom ramane fara sa plecam aceeasi visatori cu plumb in ochi, asteptand macar in vise o conexiune, sa-ti fie tu.

https://youtube.com/watch?v=siFEwXBoZb4

Blog fara implicatii!

Moderatori angel_angel39 Galateea admin