Stau in fata ferestrei care-mi dezvaluie mica lume din marea lume de dincolo de ea. Strazi, masini, oameni… cladiri, verdeata, oameni… agitatie, miscare, oameni… Am doar o fereastra intre mine si ea si nu pot sa nu ma gandesc ce fericit sunt ca ne desparte doar o fereastra si nu un perete. Ma bucur ca un copil ca nu am un “zid” intre mine si lume (fie ea mica sau mare). Dincolo de fereastra au fost arsite dogoritoare, ploi si furtuni naprasnice, ninsori abundente, dar oare am fost mai “protejat” in spatele ferestrei? Ma intorc cu fata spre camera si-mi identific mica mea lume (laptopul, TV-ul, albumele foto, arhiva profesionala personala) din marea mea lume (cartile, muzica , filmoteca) si regasesc… omul. Fac cativa pasi si ma asez pe fotoliul din penumbra camerei. Imi aprind automatic o tigara (urat viciu ) si fumul inunda in incapere. “Jocul” lui ma intriga, pentru ca ma sfideaza si-mi umple aerul cu preaplinul prezentei sale. Simt nevoia de aer, aer proaspat si ma reped la fereastra. Cu gesturi sigure si ferme o deschid si dintr-odata camera este invadata de zgomotele agitatiei vietii cotidiene a celorlalti, pentru ca mie imi este atrasa atentia doar de… liliac. DA! A-nflorit liliacul! Mirosul lui imbietor si inconfundabil ma cuprinde si ma “imbata”. Adevarat ca e semn ca primavera este pe sfarsite, dar… atat timp cat este inflorit stie sa-si faca simtita prezenta si sa ne satisfaca dependenta. Caut repede o melodie si acum a-nflorit si afara, si inauntru, dar mai ales… inlauntru-mi.
Auditie si vizionare placuta… celor cu “liliac” in suflet!

https://youtube.com/watch?v=RaG-pniUMQk

Moderatori angel_angel39 Galateea admin