Bancuri bune
În spital se află un pacient grav bolnav. Rudele se adunaseră în sala de aşteptare, iar în final intră un medic obosit şi abătut.
- Îmi pare rău că trebuie să vă dau o veste proastă, spuse privind feţele îngrijorate. Singura speranţă pentru ruda dumneavoastră este transplantul de creier. Este încă experimental, riscant şi din punct de vedere economic, întru totul pe seama dumneavoastră. Rudele rămăseseră aşezate, ascultând veştile proaste. În sfârşit, unul întrebă: - Ca să ştim, cât costă un transplant de creier? - Depinde, răspunse medicul, 5.000 euro e creierul de bărbat, 200 euro cel de femeie. Se lăsă o lungă perioadă de linişte, timp în care bărbaţii din sală încercau să nu râdă şi evitau privirile femeilor, chiar dacă unii zâmbeau. În final, curiozitatea îl împinse pe unul să întrebe: - Domnule doctor, de ce această diferenţă de preţ? Medicul zâmbi la această întrebare atât de inocentă şi răspunse: - Cele femeieşti costă mai puţin pentru că sunt singurele creiere folosite, celelalte sunt ca noi. ************ Învăţătoarea îl întreabă pe tatăl lui Bulă de ce nu mai vine fiul său la şcoală. - Eu nu-l mai las ! - Din ce motiv ? - Păi am citit în ziar că la Bucureşti l-au omorât pe unul deoarece ştia prea multe. ************ Se face un sondaj internaţional de opinie pentru a se află cine sunt cei mai buni din lume pentru a păstra secretul de serviciu. O americancă este prima care îşi spune părerea: - Soţul meu ştie unde lucrez, dar nu ştie cu ce mă ocup. Iar eu nu ştiu nici unde lucrează şi nici cu ce se ocupa. Eu nu duc acasă hârtii de la serviciu şi nici el nu aduce acasă hârtii de la serviciu. Japonezului spune: - Eu şi soţia mea lucrăm în acelaşi birou, dar eu nu ştiu cu ce se ocupă şi nici ea nu ştie cu ce mă ocup. În sfârşit vine şi rândul românului: - Eu lucrez singur în birou. Nu ştiu cu ce mă ocup. Dar nici nu mă interesează! |
Comentarii
Annemarrie
povestind_dragostea
-Brrrr! ce frig e aici!
Paznicul cimitirului care era in apropiere:
-Pai, si matale, daca i-ai lasat sa-ti fure cosciugul...
povestind_dragostea
- Tu, pe mine ma cam scapa...
- Si pe mine, da' e urgent!
- Hai sa ne dam dupa un mormant si sa facem - da' nu e hartie...
- Lasa, tu, eu ma sterg cu slipul si tu te descurci cumva.
Zis si facut. Doamnele ajung linistite acasa, sporovaind voioase.
A doua zi se intalnesc barbatii lor.
- Auzi? Stii cumva de unde au venit aseara nevestele noastre? Erau vesele, da' a mea s-a intors fara chiloti.
- Deh, eu ce sa zic?! A mea a venit cu o panglica in dos, ( ), scria pe ea "Nu te vom uita niciodata. Fratii Popescu"
Annemarrie
- Cum îți merge căsnicia? întreabă unul.
- Foarte bine! Un singur lucru mă pune totuși pe gânduri. Ne-am mutat de la Oradea la Constanța și, în continuare, avem același poștaș...
Annemarrie
Soţul: “Intru în casă şi-mi văd femeia în pielea goală pe pat, geamul deschis, mă uit pe geam şi văd pe unul în chiloţi, alergând. Iau noptiera şi arunc după el”.
Soţia: “Era cald. M-am dezbrăcat, am deschis geamul. Văd cum intră soţul meu furios şi fără să zică ceva aruncă cu noptiera prin geam”.
Victima: “Eu sunt sportiv. Alerg în fiecare zi pe acel traseu. Întorc capul şi vad cum zboară o noptieră spre mine...”.
Martorul: “Eu nici nu ştiu ce caut aici!!! Stăteam liniştit în noptieră...”
Annemarrie
Annemarrie
- Ce vrei?
- As dori să înnoptez la han şi dacă aţi avea şi o farfurie cu mâncare...
- N-avem! Şi i se trânteşte uşa în nas.
Omul bate din nou la uşă şi, când se întredeschide, aceeaşi femeie întreabă:
- Acum ce mai vrei?
- N-aş putea să vorbesc şi cu Gheorghe?
Annemarrie
- Domnule director, vă rog să-i daţi bărbatului meu o muncă mai uşoară.
- Dar, doamnă, soţul dumneavoastră lipeşte etichete pe sticle, vi se pare că e greu?
- Nenorocitul, mi-a zis că sapă un tunel...
Annemarrie
- E o vreme îngrozitoare afară.
Ea a răspuns somnoroasă:
- Îţi vine să crezi... soţul meu s-a dus la pescuit pe o vreme ca asta!?