Am avut doi caini pana acum. Un ciobănesc german care a murit,si un Malinois belgian pe care il mai am. Bine,in copilărie am avut mai multi,ca am crescut la tara,dar aceia nu erau ai mei,imi erau doar prieteni. Dar sa revin la ai mei: Era o duamna care mai venea pe la mine,si Ciobănescul german n-o suporta deloc. Nu stiu din ce motive,ca n-a vrut sa-mi spuna,cert e ca voia s-o manance de vie cand o simțea… Apoi aceeasi treaba am observat-o si la Malinois… Inca si mai agresiv la adresa ei decat c…

Dormeam pe cel mai moale covor de iarba pe care l-am gasit in jungla,fara frica de serpi sau alte lighioane.Ma lasasem prada in bratele lui Morfeu fara sa-mi pese pe unde ma poarta,desi mi-am promis ca am terminat cu jungla,cu toate insectele alea suparatoare,cu rautatea maimutelor si cu frica de serpii uriasi.Simteam o racoare placuta pe un picior,iar undeva in fundal se auzea rapaitul ploii pe frunzele copacilor….Cativa stropi reci mi-au ajuns pe piept si pe fata,facandu-ma sa deschid un ochi……

Trecea ziua și rămânea Gică fără tort. La mulți ani Gică! Să fii sănătos, să fii iubit și să ai parte de tot ce-ți dorești!

De obicei se repara singure,e ca si cu autocorectul,dar cu “slow motion”. Doar ca multi dintre noi nu prea avem rabdare si cautam scurtături. E practic natura umană cu updatarile ei la vremurile astea noi. Inainte,de mult,pentru o reparație din asta era doar spovedania,iar cu mult timp in urma,asa cam prin epoca pietrei,nici nu stiu daca era ceva…Sau erau sufletele mai mici,mai insignifiante si nu necesitau reparații…Acum sunt psihologi specializați in tot felul de simptome si defecțiuni ale suf…